Oblete mare (Chalcalburnus chalcoides)

Descriere:
Corp alungit, moderat turtit lateral, profilul dorsal si ventral putin curbat.
Capul este relativ mic, ochii sunt mari.
Gura este terminala, maxilarul inferior este puternic si usor proeminent. Coltul gurii nu ajunge la nivelul ochiului, de regula ajunge doar pana la orificiile nazale.
Solzii sunt mici si se desprind extrem de usor (relativ bine fixati, dupa V. Otel).
Nr. solzi pe linia laterala: 58-68.
Numarul de radii / inotatoare:
- pectorale: 16-17 in total (adii simple + ramificate);
- ventrale: 10-11 in total;
- anala: 17-20 in total (14-17 radii ramificate), marginea analei este usor concava;
- dorsala: 9-12 in total (8-9 radii ramificate), marginea dorsalei este relativ dreapta.
Insertia inotatoarei dorsale este posterioara insertiei ventralelor si se termina inainte de insertia analei.
Abdomenul prezinta intre inotatoarele ventrale si anus o carena, acoperita in partea anterioara cu solzi carenati (solzul carenat este usor indoit si are o muchie pe linia mediana).
Spatele este albastru-verzui, partile laterale argintii iar abdomenul alb.
Prezinta variabilitate de forma, mai ales din p.d.v. al inaltimii si al grosimii corpului.
In perioada de reproducere, masculii formeaza butoni nuptiali.
Specii asemanatoare:
- Obletul (Alburnus alburnus) - nr. mai mic de solzi in linia laterala (47) 45-52 (53)
- Juvenilii Avatului (Aspius aspius) care se deosebesc de obletul mare prin: coltul gurii atinge sau chiar depaseste linia ochiului; marginea inotatoarei anale este puternic concava.
- Cleanul mic (Leuciscus leuciscus); Cleanul (Leuciscus cephalus); Cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi); Vaduvita (Leuciscus idus); totate aceste specii au mai putin de 11 radii ramificate in inotatoarea anala.
- Fufa (Leucaspius delineatus) 5-12 solzi pe linia laterala.
- Babusca (Rutilus rutilus) nr. solzi / linia laterala (39) 40-43 (44); irisul portocaliu.
Lungimea corpului:
20-25, maxim 35-40 cm.
Biologie:
Obletul mare poate fi intalnit in ape curgatoare, lacuri si ape salmastre-marine, unde prefera zonele de larg si cu apa bine oxigenata.
Hrana consta predominant din elemente zooplanctonice (crustacei inferiori), dar consuma si insecte precum si alevinii altor specii.
Atinge maturitatea sexuala la 3-4 ani, iar depunerea pontei are loc in perioada aprilie-iunie.
In perioada de reproducere exemplarele din habitatul marin migreaza in raurile aferente, iar cele din lacurile colinare-piemontane in zonele litorale, putin adanci si cu bental pietros al apelor de munte.
Icrele de 1,4-1,6mm, in nr. de 15-23 mii, sunt depuse pe substratul pietros, in urma unui "dans" nuptial spectaculos.
Aria de raspandire a speciei:
Unele bazine hidrografice ale marilor Neagra, Azov si Caspica, precum si in bazinul hidrografic al lacului Aral. Unele populatii exclusiv dulcicole au fost descrise in zona superioara a Dunarii, raul Drava si lacul Worthi (Austria).