Hei, verifică aplicația Eu, Pescar!

Nu este o rețea de socializare, nu este un loc unde să te lauzi dar o aplicație de tip asistent personal, gratuită, ce-ți permite să memorezi toate partidele tale de pescuit. Informațiile introduse sunt private, ale tale, stocate securizat pe servere de tip Cloud. Click aici, deschide pagina aplicației în Magazinul Play sau aici pentru pagina aplicației în App Store

Clasificarea peştilor din apele naturale

Articol de Dinu Florin Cirstean, miercuri, 4 ianuarie 2012


 

 

“Sunt vertebratele cele mai simple , la unele dintre ele nici scheletul nu este in intregime osificat. Animalele acvatice au aparut cele dintai dintre vertebrate in marile primitive . Sunt acoperite cu solzi , respira prin branhii , se inmultesc prin oua, iar fecundarea este externa .Dintre toate vertebratele de la noi , pestii sunt cei mai sttudiati ….”

( I.SIMIONESCU )

 

Asa incepe marele savant roman I. Simionescu descrierea clasei pestilor in marea sa opera : “Fauna Romaniei”.

Aceasta carte a fost cartea de capatai a copilariei si tineretii mele, chiar si acum mai citesc uneori anumite pasaje din ea , la cerere, fiicei mele.

In cele ce urmeaza as dori sa ve prezint o scurta clasificare a speciilor de pesti din apele noastre naturale in functie de ordinul si familia din care fac parte.

 

Astfel , CLASA PESTILOR ( OSTEICHTHYES) cuprinde patru subclase . In Romania se gasesc doar reprezentanti ai subclasei : ACTINOPTERYGI .

Ordinile acestei subclase sunt : ACIPENSERIFORMES, ANGUILLIFORMES, BELONIFORMES, BOBASTRANIFORMES, CLUPEIFORMES, CYPRINIFORMES, CYPRINODONTIFORMES, ESOCIFORMES, GADIFORMES, GASTEROSTEIFORMES, MUGILIFORMES, PERCIFORMES, PLEUONECTIFORMES, SYGNATHIFORMES, ZEIFORMES.

Vom discuta doar despre o parte din aceste ordine , si anume : CLUPEIFORMES , CYPRINIFORMES, ESCOCIFORMES , GADIFORMES , PERCIFORMES , deoarece acestea cuprind majoritatea speciilor de pesti intalnite in apele naturale din tara noastra .

 

1. ORDINUL CLUPEIFORMES

 

Este vorba despre peşti de mărime variabilă, pesti fizostomi ( fizostom = pesti la care vezica înotătoare este legată de esofag printr-un canal (DEX) , cu caractere primitive avand craniul in mjoritate cartilaginos . Nu prezinta Aparatul lui Weber ( un sistem de osicule din urechea interna care are ca rol perceperea tonurilor ).  Corpul cu solzi cicloizi ( cicloid = care este asemanator unui cerc (DEX) ), rar ctenoizi ( ctenoid = in forma de pieptene ( DEX)). Prezinte o singură inotatoare dorsală, adesea există şi o înotătoare adipoasă; înotătoarele pectorale sunt pe partea ventrală; înotătoarele ventral cu poziţie abdominală. La toate înotătoarele au peste 6 radii moi şi segmentate .Ordinul cuprinde numeroase familii, majoritatea marine, puţine dulcicole.

Cele mai importante familii de la noi sunt : SALMONIDAE si THYMALLIDAE

Din familia salmonidelor (SALMONIDE = Familie de pesti rapitori  caracterizați printr-o a doua inotătoare dorsala adipoasa  (DEX)) fac parte :

  • PASTRAV INDIGEN (SALMO TRUTTA FARIO)
  • PASTRAVUL CURCUBEU (SALMO GAIRDNERI IRIDEUS)
  • LOSTRITA  (HUCHO HUCHO )

Din familia THYMALLIDAE  (  THYMALLIDAE  = Pesti cu gura mica, transversala, cu dinti slab dezvoltati, dispusi pe  premaxilar, maxilar, dentar, prevomer, palatine, uneori si pe limba. Inotatoarea dorsala lungă, cu 18-25 radii simple, din care cel putin 17 sunt divizate.)

Cel mai de seama reprezentant este :

  • LIPANUL (THYMALLUS THYMALLUS

 

2. ORDINUL CYPRINIFORMES:

 

Pesti de forme variabile. Corpul cu solzi cicloizi, mai rar cu placi osoase sau fără solzi. Sunt pesti fizostomi  care prezinta Aparatul lui Weber in legatura cu vezica inotatoare si urechea interna. Inotatoarele perechi precum si cea dorsala si anala au radiile moi exceptand primele 2,3 care sunt tepoase.Ordinul cuprinde numeroase clase, dintre care numai două sunt marine .

Cea mai cunoscuta familie din acest ordin este clasa CYPRINIDAE (CYPRINIDAE =  Majoritatea speciilor sunt omnivore, putin pretentioase la alegerea hranei (insecte, viermi, larve, vegetale). Gura cu dinti faringieni (pe oasele faringiene inferioare, falciforme), dispusi în 1-3 randuri (cel mult câte 7 în rândul cel mai lung), care se schimba in fiecare an în perioada reproducerii. Corpul cu formă variabilă şi prevăzut cu solzi netezi (cicloizi), mai rar fara solzi.  Speciile dau numerosi hibrizi între ele.)

Din aceasta familie amintim :

 

  • BOISTEANUL- PHOXINUS PHOXINUS
  • MREANA- BARBUS BARBUS
  • CLEANUL  - LEUCISCUS CEPHALUS
  • SCOBAR -CHONSTRODOMA NASUS
  • MORUNASUL- VIMBA VIMBA
  • PORCUSORUL -GOBIO
  • AVATUL -ASPIUS ASPIUS
  • VADUVITA- LEUCISCUS IDUS
  • ROSIOARA - SCARDINIUS ERYTHROPHTALMUS
  • BABUSCA- RUTILUS RUTILUS
  • OBLETELE-ALBURNUS ALBURNUS
  • PLATICA-ABRAMIS BRAMA
  • CARASUL-CARASSIUS CARASSIUS
  • CRAPUL-CYPRINUS CARPIO
  • LINUL – TINCA TINCA


Tot din acest ordin face parte si familia SILURIDAE ( siluridele sunt definite ca fiind pesti ososi de apa dulce , de dimensiuni mari) . Reprezentantul acestei familii de pesti in apele noastre este :

  • SOMNUL - SILURUS GLANIS

 

3. ORDINUL ESCOCIFORMES

 

Ordin de pesti teleosteeni cu corpul alungit, acoperit cu solzi marunti, cicloizi. Sunt pesti fizostomi , care au inotatoarea dorsala delpasata mult inapoia corpului, deasupra celei anale.

Familia ESOCIDAE ( familie de pesti rapitori de apa dulce)este reprezentata in apele noastre de catre :

STIUCA- ESOX LUCIUS

 

4. ORDINUL GADIFORMES

 

Sunt pesti cu corpul alungit, mai mult gros decat turtit lateral, cu solzi mici, cicloizi (foarte rar ctenoizi), care acoperă corpul in intregime si o parte a capului. Gura mare, cu un"neg" sau o "mustacioară" pe "barbie"Au 2-3 inotatoare pe spate si una sau doua inotatoare anale. Nu au radii spinoase. Inotatoarele ventrale sunt plasate inaintea celor pectorale .

Din acest ordin vom discuta despre clasa GADIDAE  (familie de pesti marini si de rau ), al carei reprezentant este :

  • MIHALTUL – LOTA LOTA

 

5. ORDINUL PERCIFORMES

 

Pesti cu forme variabile, cu corp oval , alungit si comprimat lateral.  Solzii mai mult ctenoizi, la unele specii pot fi cicloizi, la altele lipsesc sau sunt transformati total sau partial in piese exoscheletice osificate. Doua inotatoare dorsale: prima tepoasă, a doua cu radii moi; cand sunt contopite, portiunea anterioară este tepoasă, iar cea posterioara cu radii moi; adesea, radiile primei dorsale sunt subtiri şi flexibile. Dorsala  şi anala sunt rar contopite cu codala (fam. Ophidiidae). Inotatoarele ventrale au pozitie toracică. Ordinul cuprinde numeroase familii marine si cateva dulcicole.

Din cadrul acestui ordin vom vorbi despre familia PERCIDAE  (Peşti de apă dulce şi salmastră, carnivori şi foarte lacomi, cu corpul alungit, uşor turtit lateral, cu solzi (ctenoizi), mai mult sau mai puţin mari. Gura cu dinţi pe fălci şi pe cerul gurii; 6 sau 8 radii branhiostege. Linia laterală bine dezvoltată ) .

Cei mai deseama reprezentanti ai percidelor sunt :

  • SALAUL – SANDER LUCIOPERCA
  • BIBANUL- PERCA FLUVIATILIS
  • GHIBORTUL – ACERINA CERNUA
  • FUSUL – ZINGEL STREBER