Perioadele de reproducere ale pestilor din apele naturale

Articol de Dinu Florin Cirstean, joi, 5 ianuarie 2012


 

Desigur dintre toate instinctele care influenteaza viata pestilor ( si in general a tuturor vietuitoarelor) instinctual sexual este cel mai puternic. Grija pentru perpetuarea speciei, adanc sapata in zestrea genetica a fiecarei specii de pe glob poate produce modificari esentiale in ceea ce periveste comportamentul si fizionomia diverselor specii. De regula in aceasta perioada o parte din celelalte instincte sunt estompate iar gasirea locului propice imperecherii precum si a partenerului ( partenerei) adecvate imperecherii ocupa primul plan al activitatilor cotidiene. Tot in aceasta perioada din pacate scade si nivelul de prudenta , astfel multi pesti isi gasesc acum sfarsitul din cauza diversilor pradatori si nu in ultimul rand al omului ( braconierilor) care profita la maxim de aceasta situatie. Sunt foarte cunoscute lungile calatorii ale somonilor din oceane si pana in paraiele de munte locul de depunere al icrelor si totodata si mormatul lor. La noi in tara este de referinta “ bataia scobarului” , peste care se reproduce inca de primavara foarte timpuriu in carduri mari si migrand in amontele apelor spre locurile de imperechere.

Exista dupa cum am spus mai multe  schimbari in infatisarea pestilor , acestia imbracand “ haine de nunta “ .

Mai ales cand se apropie vremea nuntii e mai indraznet , mai vioi , mai de otel.  Se imbraca in haine de sarbatoare , bogate in culori; in jocul valurilor , in sciliprea soarelui , e ca impodobit cu pietre scumpe . Dragostea si-o arata si el prin figuri de inotat , e hora lui. Viata ce galgaie intr-ansul , ca si in gotcanul de pe creasta de munte , n-o poate stapani. Cand isi vede potrivnicul se ia la harta (…).Perechi-perechi apuca drumul nuntii . Cascadele , bolovanii , repezisurile nu sunt piedici ; muschii vanjosi le inving , iar grija de-asi ascunde icrele (…)le mana hat departe in sususl paraului.”

 Asa descrie , cu mare maiestrie,  naturalistul I. Simionescu comportamentul si infatisarea pastravului indigen in perioada de depunere a icrelor, in opera sa “ Fauna Romaniei” .

Păstrăvul indigen depune icrele in perioada octombrie- decembrie.  El atinge maturitatea sexuala la varsta de 2-3 ani, iar femela depune  in medie cam 1000-2000 icre / kg masa corporala. Icrele sunt ingopate in prundisul si nisipul de pe fundul apelor si se zice ca pastravii le pazesc pentru o perioada de timp .

Una dintre rudele pastravului indigen , păstrăvul curcubeu are perioada de depunere a icrelor primavara , inca din luna februarie ( in crescatorii) pana in luna mai . Acest peste atinge maturitatea sexuala la varsta de doi ani, iar femela depune cca. 1500-2000 de icre / kg masa corporala.

Alt peste din apele de munte este lipanul, care se reproduce in lunile martie-aprilie . Femelele depun aproximativ 6000-7000 de icre / kg de masa corporala. Ei incep activitatea sexuala la varsta de  3 ani.

Lostrița se reproduce tot primavara ( aprilie-mai) , incepand activitatea sexuala de la varsta de 3 ani. O femela depune in medie apoximativ 1600-2000 icre / kg de masa corporala .

Un alt peste rapitor , si anume șalăul, are perioada nuntitului tot primavara ( martie-aprilie) atunci cand femelele depun intre 300000 si 500000 de icre, exemplarele mai mari putand  depune chiar si peste un milion de bobite de icre .La varsta de 3-4 salaii devin apti din punct de vedere sexual.

Bibanul, are aceeasi perioada de reproducere ca si salaul, el atingand varsta de reproducere la 3 ani. O femela de biban depune un numar de icre aproximat undeva intre 300000 si 500000.

Mihalțul este un peste care are o perioada de reproducere mai deosebita de ceilalti pesti din apele noastre, astfel , el incepe bataia  inca de la sfarsitul lui noiembrie si ea dureaza pana in luna ianuarie.  Mihaltii sunt optimi pentru inmultire incepand de la varsta de 2 ani ( masculii) si 3-4 ani femelele, care depun in medie 300000-400000 de oua.

Știuca se reproduce primavara foarte timpuriu . Ajung la maturitatea sexuala la aporoximativ 3-4 ani , femelele depunand in perioada februarie-martie cca 100000-350000 de icre, exemplarele mari depunand chiar si peste un milion.

Somnul depune icrele primavara (mai-iunie) , dupa implinirea varstei de 4-5 ani. O femele depune cca 100000 - 500000 de icre . Icrele sunt depuse in apa mica de la maluri, fiind lipite de trestii si radacinile copacilor.Femelele parasesc zona, masculii ramanand insa in preajma lor si pazindu-le , iar daca apa scade si puii nu sunt iesiti inca din oua , somnul le stropeste cu coada ca sa fie in permanenta umede, lucru descris pentru prima data de catre Aristotel. In timpul dansului nuptial somnii executa niste manevre tipice pentru acesta specie , si anume se ridica la suprafata si lovesc apa cu coada cu putere mare .

Avatul se reproduce de la varsta de 3 ani , primavara ( marttie-aprilie), o femela depunand cam 80000-120000 de oua.

Vaduvita depune icrele in martie-aprilie . Maturitatea sexuala o atinge la varsta de 4-5 ani, o femela fiind capabila sa depuna un numar de 20000-125000 de icre .

Cleanul „se iubeste” incepand cu luna mai si pana in august chiar in apele mai reci. Masculii devin activi sexual de la varsta de 2 ani iar femelele de la 3 -4 ani. Numarul de icre pe care le depune o femela al acestei specii este de 80000-200000 .

Mreana  depune icrele in primavara – din mai pana in iulie in apele mai reci. O femela depune apox. 5000-12000 de mici icre , icre care sunt toxice , fiind printre putinele icre care sunt inapte consumului uman. De la varsta de 3-4 ani mrenele sunt capabile de reproducere.

Dupa cum am mai spus „nuntitul” scobarului este un fenomen deosebit care din pacate are si efect asupra oamenilor ( braconierilor ) care il urmaresc pe toata perioada migratiei . Iata cum descria I. Simionescu acest fenomen inca in anul 1938 , atunci cand a aparut prima editie a  „ Faunei Romaniei” :

„ Cand crapa frunza arinului , ei se urca mai spre munte , ca sa lepede icrele in apa rece . Le apuca inainte oamenii si-i asteapta facand garduri de bolovani de-a curmezisul paraului , ca o leica , avand deschiderea inspre partea dincotro vine pestele ; la gura gardului sta capcana , varsa , cosul, sau macar niste cetini de brad in care se incurca pestele , de unde este prins in destul de mare cantitate.”

De aici putem trage deci concluzia ca acest peste a fost vanat de catre oameni pe timpul reproducerii probabil dintotdeauna. Scobarii ating maturitatea sexuala la varsta de 3-5 ani . Incep inca din martie sa se adune iar imperecherea se termina in luna mai. O femela este capabila sa depuna 12000-40000  de icre. Scobarii ( masculii ) sufera unele transformari in ceea ce priveste aspectul , astfel ei imbraca haina nuptiala: pe corp apar dungi transversale, iar pe cap si pe solzi se pot distinge si cu ochiul liber mici butoni cornosi cat gamalia unui ac. In ceasta perioada ei devin foarte aspri la atingere, „lipindu-se” efectiv de mana omului.

Un peste asemanator scobarului este morunasul. Acesta depune icrele ceva mai tarziu decat scobarul, si anume in lunile mai- iunie. Femelele leapada 30000 – 200000 de icre. Varsta de la cre se reproduce morunasul este de 3-4 ani. Si morunasii se aduna in aceasta perioada in numar mare in vaduri . „Bataia” are loc cu precadere noaptea , cand pestii , la adapostul intunericului, se manifesta zgomotos , batand apa cu cozile , iar numarul mare al acestora in apele mici de pe vaduri dau senzatia ca „apa fierbe” in acele locuri. Si el ca si scobarul sufera transformari de infatisare. Devin si ei aspri la atingere( masculii) , le apar si lor protuberantele osose pe cap si nu numai iar culoarea masculilor devine una de gala : neagra pe spate si aurie pe laterale ( multi pescari se aud spunand ca au prins si morunasi albi dar si morunasi negri sau galbeni , nestiind de fapt care este cauza acestor diferente de culoare). Din pacate si morunasii cad in aceasta perioada in numai mare in mainile braconierilor.

Alt peste care sufera modificari de infatisare ( masculii) , este babusca. Si la acest peste solzii devin aspri, apar mici protuberante osoase pe cap si laterale iar solzii capata culori mult mai vii decat in mod normal. In lunile aprilie-mai femelele depun cca 20000-120000 de icre . Maturitatea sexuala o ating la varsta de 2-3 ani.

Si rosioara, prietena foarte buna cu babusca , se transforma ( masculii) in timpul nuntitului. Culorile devin mai vii , devin aspri si sunt si ei impodobiti cu „ butonii dragostei” . Se reproduc in lunile aprilie – iunie . Se depun cca 30000-150000 de catre fiecare femela . Varsta de la care rosioarele sunt capabile de reproducere este de 3-4 ani.

Platica este un alt peste care sufera aceleasi transformari de fizionomie ca si cele descrise anterior. Ea este matura sexual la varsta de  3-4 ani. In perioada aprilie -  iulie, in mai multe etape femelele depun un numar de 100000 – 330000 de icre . Ca si babustele si rosioarele, platicile se aduna in numar mare in aceasta perioada.

Obletele devine activ sexual de la varsta de 2 ani. O femelea leapada aproximativ 1000-1200 de mici icre in perioada de reproducere care este primavara , din luna aprilie pana in luna iunie.

 Linul se inmulteste incepand de la varsta de 3-4 ani. Femelele mari sunt capabile sa depuna si peste un milion de icre dar media este de  200000-600000 . Nuntitul dureaza destul de mult ( mai- august) si se desfasoara in mai multe etape .

Carasul se aduna in cete mari pentru reproducere, masculii sufera si ei cateva schimbari de fizionomie. Femelele depun cam 150000-400000 de icre in perioada mai-august in mai multe etape. Carasii devin apti pentru a se imperechea la varsta de 3 ani.

Nuntitul crapilor este spectaculos. Pestii se aduna in apa mica de langa maluri in numar apreciabil iar talia mare a acestora face ca celor mai mari dintre ei sa le iasa din apa spatele in timpul miscarilor de dragoste pe care le executa pe langa maluri. Si ei sunt prada usoara pentru braconnieri care ii depisteaza foarte usor in aceasta vreme. Reproducerea tine din mai pana in iunie. Femelele depun un numar de aproximativ 2.1 milioane de icre . Varsta pentru reproducere o ating incepand  cu 2 -5 ani.