Ritmul de dezvoltare al peştilor în apele naturale

Articol de Dinu Florin Cirstean, vineri, 6 ianuarie 2012


 

Speciile de pesti din apele naturale din tara noastra sunt foarte diferite atat ca stil de viata cat si ca talie si in consecinta ca ritm de crestere.

Vom discuta in continuare despre principalele specii de pesti ( pestii care prezinta interes pentru pescarii sportivi), despre evolutia lor in ceea ce priveste dezvoltarea , urmarind in general 2 sau 3 factori, si anume : varsta, lungimea si greutatea. Desigur aceste informatii sunt rodul unor studii facute de catre specialistii in domeniu de-alungul timpului si in mai multe regiuni din tara, ele reprezentand media statistica a rezultatelor observate. Se stie ca in orice analiza statistica , urmarirea evolutiei unor parametrii in timp si spatiu este foarte dificila de aceea mereu exista o marja de eroare mai mare sau mai mica. Asa si in acest caz , al studiului evolutiei dezvoltarii pestilor in mediul lor natural , desigur ca exista o oarecare marja de eroare in plus sau in minus fata de datele indicate, dar abaterea este una rezonabila . Personal sunt in posesia acestui studiu de mai multi ani si am verificat de curiozitate de mai multe ori corectitudinea datelor inscrise in el cu ceea ce am gasit in practica ( si anume pestii capturati in decursul partidelor de pescuit). Este de la sine inteles ca am putut verifica doar doua variabile, si anume lungimea si greutatea pestilor, neavand cum sa verific si varsta pestilor capturati, dar , deoarece s-a dovedit ca valorile acestor doua variabile corespund aproape cu cele din studiu, cred ca putem merge pe ideea ca si cea de-a treia variabila , si anume varsta pestilor este trecuta cat se poate de exact in studiul la care ne referim.

Vom incepe cu analiza comparata dintre “nobilul “ apelor de munte : SALMO TRUTTA FARIO – PĂSTRAVUL INDIGEN şi rudele sale  PĂSTRAVUL CURCUBEU, PĂSTRAVUL FÂNTÂNEL ŞI PĂSTRAVUL DE LAC.

Astfel, conform studiului de care am pomenit , la varsta de trei ani acesti pesti au urmatoarele lungimi  :

  • 20 cm – pastravul indigen ;
  • 25 cm – pastravul curcubeu si fantanel ;
  • 50 cm – pastravul de lac .

 

Vom continua cu un alt rapitor, si anume BIBANUL. In studiu este prezentata evolutia sa in timp ( 10 ani) .Concretizand , putem sesiza urmatoarea evolutie :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

5,6

3

2

9,5

17

3

13,8

45

4

18

86

5

20

150

6

22

225

7

25

296

8

27

370

9

28

440

10

30

580

 

 

Vom continua cu AVATUL. Studiul a urmarit evolutia sa in timp pentru opt ani . Iata rezultatele :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

12

17

2

25

195

3

37

670

4

45

1420

5

58

2010

6

70

2320

7

80

3120

8

95

4520

 

ŞALĂUL , un alt pradator notoriu din apele noastre naturale are urmatoarea evolutie :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

25,5

167

2

41,0

690

3

51,6

1265

4

55,6

2305

5

63,2

2850

6

64,8

3100

7

67,2

3565

8

70,0

3895

9

71.5

4190

10

74.8

4805

 

Urmeaza ŞTIUCA , un rapitor feroce care aduce multe satisfactii pescarilor in timpul drilurilor :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

23

120

2

28

229

3

35

390

4

40

484

5

45

971

6

50

1130

7

55

1565

8

61

2100

9

78

3400

10

93

4165

 

SOMNUL este un peste de talie mare si totodata este si un peste longeviv , de aceea studiul urmareste evolutia pe timpul primilor 20 de ani de viata :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(kg)

1

13-20

0,1-0,2

2

25-30

0,3-0,5

3

35-40

0,5-1

4

48-52

1-1,5

5

55-62

2,2

6

69-72

3,5

7

80-87

5

8

91-97

7

9

100-103

9

10

109-112

12

15

150-170

27

20

180-200

45

 

Un peste care are si apucaturi de rapitor dar care are si o dieta de peste pasnic este CLEANUL :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(mm)

(g)

1

76

8

2

121

30

3

152

78

4

172

108

5

201

211

6

227

248

7

253

295

8

293

450

9

325

580

10

350

715

11

370

920

 

Urmeaza un peste pasnic care atinge insa dimensiuni mai mari decat cleanul, si anume MREANA :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

14

42

2

16

68

3

19

96

4

21

131

5

24

205

6

26

282

7

28

320

8

30

450

9

33

490

10

35

540

 

SCOBARUL este un peste cautat de pescari in special pentru drilurile foarte frumoase pe care le ofera :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

16

63

2

20

170

3

24

245

4

27

373

5

28

415

6

30

426

7

34

560

 

 

Un peste foarte apropiat scobarului este MORUNAŞUL :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(mm)

(g)

1

86

6

2

128

35

3

165

80

4

210

165

5

236

245

6

285

334

7

310

425

8

342

540

 

Atat pe rauri cat si in baltile naturale , ROŞIOARA, este foarte apreciata de catre pescari :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

6-7

10-15

2

8-12

80-130

3

12-18

130-200

4

19-25

200-300

 

 Un alt peste pe care il intalnim adesea in tovarasia rosioarei este BABUŞCA :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

3-5

8-10

2

6-7

10-15

3

8-10

90-120

4

10-15

120-180

5

15-20

180-250

 

Pestele care pentru mine are cea mai interesanta trasatura dintre toti pestii de la noi este PLĂTICA . Este un peste care poate atinge talii destul de mari si care ofera momente de neuitat in dril.

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

11

37

2

16

153

3

25

350

4

30

605

5

34

900

 

Pestele cel mai comun din apele mari si cu curs domol precum si din majoritatea baltilor naturale este CARASUL :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

5-8

10-15

2

10-15

80-150

3

15-25

150-300

 

Tovarasul mai mare al carasului este fara indoiala CRAPUL :

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

10

30

2

21

240

3

30

620

4

38

1085

5

45

1545

6

53

2375

7

58

3115

8

66

4000

9

70

5000

10

75

5615

 

Un peste deosebit din apele noastre este LINUL. Corpul acestui peste este acoperit cu un mucus care are anumite  proprietati tamaduitoare pentru pestii raniti care vin si se freaca de acest peste pasnic. Este cunoscut si sub denumirea de “Doctorul peştilor” .

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

1

15

2

12

75

3

16

285

4

22

420

5

28

540

 

Vom incheia cu un peste care traieste in special in Dunare si in afluentii sa mari pana la o anumita altitudine, si anume cu VĂDUVIŢA:

 

Varsta

Lungimea

Greutatea

(ani)

(cm)

(g)

1

15

20

2

20

100

3

25

210

 

Dupa cum am mai spus , corectitudiena acestor date poate fi contestata in anumite zone deoarece este posibil ca acolo din cauza conditiilor de mediu ( hrana,  pradatori, temperature apei) precum si a climei din acea regiune, ritmul de dezvoltare al pestilor poate fi unul mai mare sau din contra, unul mai mic , fata de datele indicate de studiul care m-a ajutat la redactarea acestui articol. Desigur fiecare dintre dumneavoastra poate verifica daca datele sunt corecte confruntand marimea capturilor de peste an cu ceea ce este inscris in tabelele prezentate, iar daca acestea nu corespund poate realiza o baza de date proprie, specifica regiunii in care pescuieste fiecare .