Anghila - Anguilla anguilla

Ordinul : Anguilliformes Familia : Anguillidae

Anghila este poate cel mai ciudat peste care poate fi gasit in apele noastre. Este rar intalnita iar o densitate mai mare o are in Dunare si Marea Neagra. In general anghila este prinsa accidental de pescari atunci cand acestia pescuiesc alte specii de pesti.

Anghila poate ajunge la o lungime de 1,5m si o greutate de 6,5 kg dar cel mai des sunt vazute exemplare cu dimensiuni intre 60-80 cm si greutate de pana in 1-2 kg.

Forma corpului este asemanatoare cu cea a unui sarpe si este acoperit cu un mucus care o face sa fie foarte alunecoasa atunci cand o apucam cu mainile. Culoarea corpului variaza de la nuante maslinii si pana la negru inchis cu nuante de galbui pe burta.

Anghilele pot rezista foarte mult in afara apei in conditii de umiditate mare. Se spune despre ele ca ies de bunavoie din apa pentru a putea trece anumite obstacole cum ar fi stavilarele.

Ochii şi fantele branhiale sunt mici.

Anghilele sunt în primul rând nocturne şi au un simţ extraordinar al mirosului.

Putem spune despre anghila ca este un peste calator.Pentru a ajunge la noi strabate distante imense si greu de imaginat pana sa fie studiata mai indeaproape prin anii 1920 de catre danezul Johannes Schmidt.El a fost primul cercetator care a stabilit ca anghilele se reproduc numai in Marea Sargaselor ,In apropierea Golfului Mexic intre Antile si Bermude. De acolo isi incep calatoria puii de anghila catre raurile europei , o calatorie care dureaza pana la 3 ani.

De mentionat faptul ca anghila naste direct pui vii. Anghilele ajung la varsta reproductiei undeva in jurul a 20 de ani .In acest moment incepe calatoria in sens invers catre zona de reproducere. Dupa ce isi ating scopul si este asigurata noua generatie, anghilele mor. Faptul ca sunt intensiv pescuite (nu neaparat la noi in tara) si traseul lung pe care il parcurg de la nastere si pana la reproducere au dus la scaderea puternica a numarului de anghile .In apele noastre era oricum un oaspete rar insa avem speranta ca va fi gasit in raurile noastre si de generatiile viitoare.

Secţiune adăugată de Flavius Coșeri, 5 aprilie 2011, ultima modificare: Radu Pop, 18 mai 2012