Avat - Aspius Aspius

Avatul - descriere

Spaima obleţilor – AVATUL.este un peşte deosebit de lacom iar pescuitul său reprezintă pentru pescari o adevărată plăcere. Avatul este "dusmanul" declarat al albiturii (obleti sau babusti) este pestele care are cateva particularitati care il fac o "categorie" separata in peisajul rapitorilor care populeaza apele noastre.

Desi face parte din familia Ciprinidae, ca si cleanul, vaduvita si rosioara, este singurul rapitor 100%, ceilalti prezentind un regim de hrana omnivor. Avatul nu maninca decit pestisori, chiar si la cele mai fragede virste consumind alevinii celorlalte specii. Este singurul rapitor care se prinde sensibil mai bine cu momeli artificiale decit cu momeli naturale.

Poate fi gasit in toate riurile mari, in confluente, la marginea anafoarelor sau pe intinsuri, urmarind sau ambuscand cirdurile de obleti. Este iubitor de ape limpezi si curate, bine oxigenate. Aceasta specie se gaseste in aproape toate apele de ses din Europa, limita nordica a raspandirii sale fiind Peninsula Scandinava si Finlanda. Fiind peste de apa dulce, poate fi intalnit: in Dunare, poate urca pe rauri si sa ajunga pana in zonele de deal, in raurile de apa salcie ale Deltei si chiar si in lacurile litorale.

Corpul avatului este alungit, viguros, cu solzi mici bine fixati cu striuri, cu spinarea si muchia ventrala rotunjite, inotatoarea dorsala mai inalta decat lunga, taiata oblic si mult impinsa spre coada. Are capul conic, gura mare, larga, cu falca de jos arcuita in sus. Colorit: muchia spinarii bate in verde - albastrui, iar laturile si pantecele sunt argintii lucioase. Aripioarele ventrale au marginile roscate. Dimensiuni: in conditii normale, atinge in apele noastre lungimi medii de 30-50 cm si pana la 1 kg greutate In unele locuri avatul poate creste la dimensiuni foarte mari, atingand cateodata chiar greutatea de 30 kg. In tara noastra, insa, cele mai mari exemplare prinse nu ating decat lungimea de 1 m, greutatea lor fiind de 10-12 kg.

Ritmul de dezvoltare al avatului in apele din Romania. Spatiul de viata al avatului este constituit de apele dulci, desi in unele cazuri poate trai si in ape semisaline. El se simte "acasa" nu numai in rauri, ci si in lacuri, indeosebi atunci cand acestea nu sunt situate la o altitudine prea mare fata de nivelul marii, in lacurile de acumulare din regiunile deluroase, mai ales acelea in care traiesc multi obleti.

Se simte bine numai in apele curate, limpezi, evitandu-le pe cele tulburi. Traieste si in apele din bratele moarte ale unor rauri, deci si in baltile de langa Dunare, unde ajunge cu ocazia inundatiilor din primavara, in apele mai adanci, el poate fi intalnit cel mai adesea pe la mijlocul adancimii apei respective. Avatul este un inotator foarte bun si rapid, pe distanta scurta. Se arunca fulgerator asupra pradei, motiv pentru care este dusmanul cel mai de temut al obletilor, care nu pot sa-i faca fata.

Locurile de vanatoare ale avatului se afla de obicei in vecinatatea suprafetei apei, unde misuna pestisorii, iar cand avatul porneste in goana dupa ei, el inoata atat de aproape de suprafata, incat de multe ori brazdeaza vizibil luciul apei. Uneori sare chiar in aer, urmarind obletii care, disperati, incearca sa se salveze tasnind din apa. Adesea isi incolteste prada langa picioarele de pod sau alte obstacole mari asemanatoare din apa, astfel incat pestisorul respectiv nu mai are nici o sansa de scapare. In apele curgatoare, prefera locurile din preajma unor pietre sau mormane de bolovani, unde se formeaza mici vartejuri, precum si locurile de confluenta ale canalelor cu raurile. Sta cu placere in apele cu liman, unde curentii se intortocheaza rotind apa, dar nu evita nici locurile de intalnire a curentilor mai puternici din rau cu cei mai lenti. Ii plac apele iuti din preajma bancurilor de nisip sau pietris, precum si apele mai linistite si mai adanci din spatele acestora, unde vartejurile se formeaza continuu. In astfel de locuri surprinde adesea obletii cu care isi astampara foamea. Prefera apele limpezi, unde vede bine si poate sa-si urmareasca prada. Daca grupul de obleti se refugiaza printre crengi cufundate in apa sau alte adaposturi asemanatoare, avatul nu-l urmareste, pentru ca aceste conditii nu-l avantajeaza. Avatul vaneaza numai in timpul zilei, lucru de care este incapabil noaptea. Adesea porneste la vanatoare in grupuri, intelegandu-se bine cu confratii de specie. Este un luptator exceptional, care nu-si ataca prada "miseleste", stand la panda ca stiuca, somnul sau salaul, care dispun si de un colorit potrivit pentru a se face nevazuti, ci ataca direct, pe fata, bazandu-si atacul pe miscarile iuti si maniera de inot deschisa, fulgeratoare, cu care isi urmareste si ajunge din urma prada, in timpul vanatorii isi tradeaza prezenta foarte des, intrucat nici un alt peste nu brazdeaza suprafata apei asa cum o face avatul. Nu are locuri permanente de refugiu, strabatand drumuri mai lungi sau mai scurte in cautarea hranei in cursul zilei. Avatului nu-i place decat hrana vie. Alimentul sau de baza este obletul, pe care-l vaneaza urmarindu-l la suprafata apei. Susurul apei provocat de grupul de obleti in fuga tradeaza adesea si prezenta avatului in aceeasi zona. Ii place si puietul de clean, caras sau rosioara, precum si boartele. In afara de acesti pesti mai mici, se hraneste ca si ceilalti ciprinizi si cu materii vegetale din apa, cu rame, larve de insecte si insecte mai mari, raci mici, viermi etc. Cat timp este puiet, mananca cu mare pofta larvele de Chironomus.

Avatul se hraneste in tot cursul anului, dar mai ales intre lunile aprilie si octombrie cu precadere in diminetile zilelor calde de vara sau seara. Oricat de periculos ar fi, avatul are si el dusmani care ii pot veni de hac. Dintre acestia putem aminti exemplarele mai mari de stiuca si salau, care il devoreaza fara remuscari.

Avatul atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, mai rar la 4 ani. Depunerea icrelor are loc primavara, concomitent cu salaul, deci la sfarsitul lui martie si in luna aprilie. Instinctul de conservarere a speciei determina avatii sa se stranga in aceste zile in grupuri mari, compacte, deplasandu-se corp langa corp, ca somonii, spre locurile de depunere a icrelor. O femela depune 80000-120000 boabe de icre, cu diametru de 1,4-1,6 mm de culoare galbena. Carnea avatului este gustoasa, dar mai ales cea a exemplarelor mai mici are foarte multe oase.

Avatul este foarte apreciat de pescarii sportivi, deoarece, fiind peste rapitor, ataca cu mare elan carligul cu nada oferit corespunzator, prilejuind pescarilor sportivi clipe extrem de placute.

Cercetarea atenta dezvaluie repede locurile unde avatul vaneaza obleti, de regula in compania altor confrati. Pescuitul la avat da rezultate bune incepand cu luna martie si pana in zilele cu inghet din noiembrie-decembrie, dar foamea lui atinge apogeul dupa perioada depunerii icrelor, in aprilie, cand ataca totdeauna carligul nadit. Isi schimba locul in permanenta, urmarind grupurile de obleti.

Se pescuieste mai eficient dimineata si seara, dar daca nu si-a satisfacut pofta, avatul vaneaza chiar si in orele de pranz ale zilelor calduroase de vara, cand poate fi de asemenea prins.

Lungimea minima admisa la pescuit: 30cm.

Secţiune adăugată de Dinu Florin Cirstean, 29 septembrie 2010, ultima modificare: Radu Pop, 29 ianuarie 2013

Capturi la Avat

60 cm, 7.28 kg

40 cm, 3 kg

49 cm, 0.1 kg

38 cm, 2 kg

50 cm, 2.9 kg

60 cm, 2 kg

Fotografii Avat

Galeria acestei specii cuprinde 40 fotografii. Mergi la indexul galeriei foto.

Avat - avat_264841_131994896881300_7510409_n_1_.jpg

sâmbătă, 16 iunie 2012

Avat - avat_p030411_13.08.jpg

marţi, 5 aprilie 2011

Avat - avat_foto_499.jpg

luni, 7 mai 2012

Avat - avat_fotografie0610.jpg

duminică, 21 octombrie 2012

Avat - avat_dsc00933.jpg

duminică, 24 octombrie 2010

Avat - avat_imgp5068.jpg

duminică, 25 august 2013

Partide publice ce includ specia Avat:

1 buc, 0.5 kg, 8 septembrie 2010
1 buc, 0.1 kg, 13 august 2013
1 buc, 0.15 kg, 7 noiembrie 2011
1 buc, 0.01 kg, 4 martie 2012
6 buc, 3 kg, 21 octombrie 2012
1 buc, 0.2 kg, 8 august 2013
1 buc, 0.01 kg, 19 iulie 2013
3 buc, 0.25 kg, 5 mai 2012
1 buc, 0.1 kg, 16 iunie 2012
1 buc, 0.1 kg, 30 august 2015
10 buc, 0.4 kg, 14 octombrie 2011
1 buc, 1.3 kg, 13 septembrie 2014
2 buc, 0.5 kg, 8 aprilie 2016
1 buc, 0.4 kg, 29 mai 2013
5 buc, 0.2 kg, 20 martie 2012
1 buc, 0.1 kg, 4 iulie 2012
2 buc, 0.3 kg, 11 august 2013
2 buc, 0.4 kg, 26 august 2014
1 buc, 0.2 kg, 1 septembrie 2013
6 buc, 0.2 kg, 19 martie 2012

Maxim 20 partide, aleator, ale caror autori au setat nivelul de confidentialitate liber. Lista tuturor partidelor publice, aici.

Unde găsim specia Avat ?

Nicio locaţie de pescuit în baza de date care să cuprindă această specie. Trebuie să existe !
Cunoşti una ? Adaug-o !

Articole din enciclopedie

Niciun articol asociat.

Reţete culinare

Nicio reteta.



Specia "Avat" a fost adaugată în enciclopedie de către Radu Pop la data de 18 iulie 2010

Ultimua contributie la "Avat": Radu Pop, 29 ianuarie 2013, ora 19:39

Lista capturilor în România la Avat

Lista capturilor externe la Avat