Caras - Carassius auratus gibelio

Generalități

Carasul poate fi gasit in toate tarile europene, occidentale si rasaritene. In tara noastra, carasul s-a raspandit in Transilvania, Oltenia, Muntenia si mai ales in Moldova. Poate fi gasit si in Dunare si in baltile de revarsare ale acesteia, in Delta, in sistemul de lacuri Razelmn-Sinoe si Tasaul de pe litoral, precum si pe cursurile inferioare ale raurilor Siret, Prut, Olt, Jiu si Mures.

Capul este scurt, buzele putin carnoase, gura terminala. Ochii au dimensiuni mijlocii. La jumatatea primei radii tepoase din inotatoarea dorsala se disting 10-11 zimti mici. Aceeasi radie din inotatoarea de sub coada este prevazuta cu 13-14 zimtisori minusculi. Corpul este acoperit cu solzi mari si grosi, bine fixati in tecile lor. Corpul carasilor care traiesc in ape statatoare, este mai scurt decat al celor din apele curgatoare.

Lungimea cea mai des intalnita este de 10-30 cm, iar greutatea medie de 100-250 g. Poate creste insa si pana la 50 cm, atingand o greutate de 1-1,5 kg, dar exemplarele mai mari sint extrem de rare. Au fost totusi pescuite si exemplare de 3 kg in Delta Dunarii.

Carasul este un peste cu dezvoltare lenta. Este gresita deci conceptia potrivit careia el poate fi crescut rentabil pe langa crapii din crescatorii. Carasul consuma hrana naturala, precum si nutretul destinat crapului, valorificandu-l insa mult mai putin eficient sub aspectul ritmului de crestere. Spatiul vital al carasului este constituit din apele statatoare si lent curgatoare, unde se adapteaza usor la conditiile de rau.

Scos din apa, ramane viu chiar 2-3 ore, iar in zilele mai reci de toamna rezista pe uscat chiar o zi intreaga. Carasul necesita putin oxigen dizolvat in apa. Se intretine in apropierea imediata a fundului apei, unde scurma in cautarea hranei. Rezista si la incalzirea excesiva a apei, dupa unele observatii chiar la o temperatura de 40°C a apei, in care se gaseste o cantitate minima de oxigen. Celelalte specii de pesti din apele din tara noastra nu rezista la astfel de conditii.

Hrana preferata a carasului consta din insecte acvatice si larvele acestora, viermi, melci si scoici mici de apa, seminte si muguri de plante si materii vegetale in descompunere, precum si icre de peste. Nu este pretentios in privinta hranei, mancand tot ceea ce ii este pe plac de pe fundul apei.

Ajunge la maturitate sexuala la varsta de 3 ani si depune icrele in etape incepand cu luna mai si pana in august. Carasul depune 150000-400000 boabe de icre galbui, cu diametrul de 1,5 mm. Printre exemplarele de caras, rar gasim cate un mascul, icrele depuse de femele fiind fecundate si de crap sau alte specii de pesti. Larvele eclozate din aceste icre sunt totdeauna femele de caras. Fenomenul se numeste ginogeneza si este extrem de rar intalnit in lumea animala.

Pescuitul carasului este un pescuit de finete, in care calitatea unditei are un rol insemnat. Carasul fiind un peste care se hraneste mai mult pe fundul apei, il vom cauta acolo, ca si pe crap sau caracuda. De aceea, pescarul trebuie sa mareasca adancimea la care se afla carligul si sa plaseze momeala la o palma sau doua de fund. Carasul, mai ales cel tanar, musca si intre ape, spre maluri chiar in mijlocul zilelor, cand e soare. Primavara musca cel mai bine, in special dimineata, ca si plalica si alti pesti, iar toamna rareste muscaturile, dar este activ cand e soare. In toamnele friguroase musca mai rar si tot atunci cand e soare, in gropile lui de ienare si la maluri; s-a observat ca sta grupat pe varste. Carasul musca si la copca, mai ales la rama mica rosie sau viermusul de namol.

Lungimea minima admisa la pescuit: 15 cm

Secţiune adăugată de Dinu Florin Cirstean, 15 septembrie 2010, ultima modificare: Radu Pop, 17 februarie 2017

Capturi la Caras

20 cm, 0.6 kg

25 cm, 0.6 kg

20 cm, 0.2 kg

22 cm, 0.8 kg

38 cm, 1.2 kg

44 cm, 2 kg

Fotografii Caras

Galeria acestei specii cuprinde 78 fotografii. Mergi la indexul galeriei foto.

Caras - caras_11052013532.jpg

joi, 16 mai 2013

Caras - caras_374564_125552450961209_1063657632_n.jpg

joi, 14 martie 2013

Caras - caras_karaselu.jpg

marţi, 17 mai 2011

Caras - caras_dsc05416.jpg

luni, 25 iulie 2011

Caras - caras_photo0242.jpg

vineri, 9 martie 2012

Caras - caras_1__3_.jpg

miercuri, 14 martie 2012

Partide publice ce includ specia Caras:

10 buc, 3 kg, 29 septembrie 2012
62 buc, 2.3 kg, 9 iunie 2012
38 buc, 6 kg, 12 mai 2012
92 buc, 10.8 kg, 20 aprilie 2012
30 buc, 2 kg, 22 august 2015
3 buc, 0.1 kg, 19 octombrie 2012
5 buc, 1.2 kg, 3 iulie 2011
20 buc, 20 kg, 22 iunie 2013
20 buc, 5 kg, 30 iunie 2013
4 buc, 0.8 kg, 22 mai 2011
20 buc, 6 kg, 23 iunie 2014
20 buc, 3 kg, 29 septembrie 2013
4 buc, 0.7 kg, 22 iulie 2011
44 buc, 6.8 kg, 12 mai 2012
34 buc, 1.4 kg, 5 iunie 2016
5 buc, 2 kg, 29 august 2014
2 buc, 0.1 kg, 14 septembrie 2011

Maxim 20 partide, aleator, ale caror autori au setat nivelul de confidentialitate liber. Lista tuturor partidelor publice, aici.

Unde găsim specia Caras ?

Pascani, jud. Iaşi
Dridif, jud. Braşov
Noşlac, jud. Alba
Cernavoda, jud. Constanţa
Geaca, jud. Cluj
Cuştelnic, jud. Mureş
Blaj, jud. Alba
Sântejude-Vale, jud. Cluj
Calnic, jud. Alba
Voila, jud. Braşov
Movila Miresii, jud. Brăila
Socodor, jud. Arad
Romos, jud. Hunedoara
Miersig, jud. Bihor
Siret, jud. Suceava
Şimian, jud. Bihor
Şauaieu, jud. Bihor
Suceava, jud. Suceava
Bugeac com Ostrov jud Constanta, jud. Constanţa
Sânpaul, jud. Harghita
Se afişează maxim 20 locaţii, aleator. Pentru lista tuturor locaţiilor unde se regăseşte o specie anume, foloseşte motorul de căutare din cadrul locurilor de pescuit.

Articole din enciclopedie

Echipament , nada , momeli , tehnica, un articol de Dinu Florin Cirstean

Reţete culinare

Nicio reteta.



Specia "Caras" a fost adaugată în enciclopedie de către Radu Pop la data de 18 iulie 2010

Ultimua contributie la "Caras": Radu Pop, 17 februarie 2017, ora 11:00

Lista capturilor în România la Caras

Lista capturilor externe la Caras