Hei, verifică aplicația Eu, Pescar!

Nu este o rețea de socializare, nu este un loc unde să te lauzi dar o aplicație de tip asistent personal, gratuită, ce-ți permite să memorezi toate partidele tale de pescuit. Informațiile introduse sunt private, ale tale, stocate securizat pe servere de tip Cloud. Click aici, deschide pagina aplicației în Magazinul Play sau aici pentru pagina aplicației în App Store

Mihalţ - Lotta lotta

Descriere

Provine din familia codului (Gadidae) din apele nordice. Probabil ca s-a retras in apele mai sudice ale continentului european pe la sfarsitul erei glaciare.

Poate fi intalnit pretutindeni pana in regiunile nordice ale Italiei. In Romania, mihaltul traieste in toate apele curgatoare, altitudinea superioara fiind zona scobarului. Bineinteles, nu este la fel de numeros in toate raurile; exista unele ape in care se prinde foarte rar cate un exemplar de mihalt.

Este prezent si in Dunare, precum si in lacurile create prin revarsarea Dunarii, ba chiar si in Delta, desi intr-un numar mult mai redus. La prima vedere, mihaltul seamana cu somnul, de care se deosebeste totusi, in primul rand prin cele doua inotatoare dorsale care se intind pe o lungime ce depaseste jumatate din lungimea totala a corpului; prima inotatoare dorsala este scurta, cea de-a doua mai lunga. Inotatoarea ventrala este de asemenea lunga, iar caudala, dispusa separat, cuprinde mare parte din pedunculul caudal al pestelui.

Corpul mihaltului este lung, partea anterioara fiind aproape cilindrica, cea posterioara, insa, mult mai plata. Capul este mare si, privit de sus, plat. Gura, de asemenea mare, este prevazuta cu dinti de forma conica, dispusi foarte des. Ochii sunt mici. In varful botului se disting doua mustati mai scurte, iar la mijlocul barbiei una mai lunga, un fel de "prelungire" a pielii. Solzii sunt extrem de mici. Corpul pestelui este foarte lunecos din cauza unei secretii abundente.Corpul si inotatoarele mihaltului sunt brun-verzui, cu marmoratii mai inchise, de unde si denumirea de mihalt-pestrit. Burta este albicioasa, iar irisul ochilor este verzui, cu sclipiri aurii.

Mediul ambiant influenteaza coloritul mihaltului, facandu-l sa apara si in alte nuante decat cele descrise. In pofida faptului ca mihaltul este un peste rapitor, dezvoltarea sa este lenta, intrucat vara se hraneste destul de putin. Lungimea obisnuita este de 35-45 cm; exemplarele mai lungi de 1 metru se prind extrem de rar.

Greutatea medie variaza intre 0,5 si 2 kg, dar exista si exemplare de peste 10 kg, desi foarte rar. Mihaltul, singurul reprezentant de apa dulce al gadidelor, a pastrat acea caracteristica nordica potrivit careia prefera apele reci, motiv pentru care traieste in zonele lipanului, scobarului si mrenei, mai rar la altitudini mai mici. Pe timp de vara se misca mai putin, dar odata cu primele zile reci de toamna devine mai activ, parasindu-si adesea locurile de adapost. Observatiile efectuate atesta ca mihaltul isi sapa un fel de pestera printre pietrele de pe fundul raului, parasind-o foarte rar in timpul zilei, in general, sta cu precadere aproape de fundul apei, parcurgand drumul in cautarea hranei mai mult "taras" decat inot. In timpul zilei sta ascuns printre pietre, radacini, sub trunchiuri cazute in apa sau sub alte constructii subacvatice care-i ofera adapost. La sosirea intunericului se simte mult mai in "apele sale", pornind in cautarea hranei.

Este un peste foarte nesatul, devorand aproape orice ii iese in cale. Cand este inca pui, mihaltul consuma larve de insecte, rame, melci si alte moluste acvatice, dar mananca si icrele altor specii de pesti, provocand astfel destul de multe pagube in randurile populatiei piscicole. Exemplarele mai mari se hranesc mai mult cu pesti, dar si cu insecte, raci, melci si alte vietuitoare de acest gen. Pe timp de iarna, pofta sa creste direct proportional cu gerul si viscolul, aspect cunoscut pescarilor, care isi bazeaza metodele de pescuit tocmai pe aceste date, in acest anotimp.

De regula mihaltul atinge maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani (mai rar, masculii, la 2 ani). Perioada depunerii icrelor tine de la sfarsitul lunii noiembrie si pana in ianuarie, cand mihaltul poate fi observat adesea inotand in grupuri. O femela depune de obicei un numar de 300000-400000 de icre galbui, cu diametrul de 1-1,2 mm. Puietul tanar de mihalt se hraneste pentru inceput cu organisme planctonice minuscule, apoi cu larve de insecte, viermi, rame, precum si cu alte moluste mici, trecand treptat, de-abia dupa cateva luni, la consumarea de peste, adica la modul de viata al rapitorilor.

In apele dulci din Suedia, Finlanda sau din partile nordice ale Rusiei (fluviile Peciora, Kolima, Kama), mihaltul este un peste de cea mai mare importanta pentru pescuitul industrial. In aceste zone se pescuieste cu navoade si diferite plase, mai ales pe timp de iarna si noaptea, cand inoata in carduri mai mari dinspre raurile mai largi inspre cele mai mici. Carnea sa alba, lipsita de oase, este foarte gustoasa, iar ficatul constituie o adevarata delicatesa. Pescarii sportivi mai neexperimentati confunda adesea mihaltul cu puii de somn, cu toate ca marmoratiile de pe corp, mult mai pronuntate decat ale somnului, ii tradeaza adevarata identitate.

Mihaltul este o momeala excelenta pentru pescuitul somnului, ramane mult timp viu daca a fost fixat corespunzator pe carlig.

Secţiune adăugată de Dinu Florin Cirstean, 24 noiembrie 2010, ultima modificare: Radu Pop, 17 februarie 2017

Capturi la Mihalţ

Nicio captură înregistrată pentru specia Mihalţ

Fii primul care o face: click aici și rămâi în istorie, înregistrează captura ta!

Fotografii Mihalţ

Galeria acestei specii cuprinde 2 fotografii . Mergi la indexul galeriei foto.

Mihalţ - mihalt_mihalt.jpg

duminică, 22 august 2010

Mihalţ - mihalt_resize_of_dsc_0033.jpg

duminică, 14 martie 2021

Partide publice ce includ specia Mihalţ:

Nicio partidă (publică).

Unde găsim specia Mihalţ ?

Harsova, jud. Constanţa
Bocsig, jud. Arad
Intre orasul de floci si giurgeni, jud. Ialomiţa
Rasova, jud. Constanţa
Ungheni , Tutora, Sculeni, etc., jud. Iaşi
Izbiceni, jud. Olt
Facaieni ialomita, jud. Ialomiţa
Se afişează maxim 20 locaţii, aleator. Pentru lista tuturor locaţiilor unde se regăseşte o specie anume, foloseşte motorul de căutare din cadrul locurilor de pescuit.

Articole din enciclopedie

Răpitorii şi nu numai la năluci, un articol de Radu

Reţete culinare

Nicio reteta.



Specia "Mihalţ" a fost adaugată în enciclopedie de către Radu Pop la data de 18 iulie 2010

Ultimua contributie la "Mihalţ": Radu Pop, 17 februarie 2017, ora 11:27

Lista capturilor în România la Mihalţ

Lista capturilor externe la Mihalţ