Mreana - Barbus barbus

Mreana - descriere

Mreana este unul din peştii din apele noastre colinare şi de şes care oferă pescarului momente cu adevărat spectaculoase îndeosebi în timpul drilului deoarece mreana de mărime mare se lasă foarte greu scoasă din apă , se ţine foarte bine de fundul apei , îşi înfoaie aripile iar pescarul trebuie sa dea dovadă de mare îndemânare şi multă răbdare pentru a o scoate pe mal.

Mreana este unul dintre pestii caracteristici pentru raurile noastre din regiunile de deal.

Mreana vanata (barbus meridionalis petenyi), ruda sa, traieste in portiunile superioare ale acelorasi ape, in zona lipanului si a scobarului.

Mreana este un peste deosebit de raspandit mai ales in Europa Centrala, unde poate fi gasita in aproape toate raurile. Limita nordica a raspandirii sale este paralela 55. In Romania, mreana traieste in Siret, Prut, Arges, Tisa, Somes, Olt, Mures, Tarnave, Crisuri, Hartibaciu, Jiu, Timis, Bega, Cerna, Cibin, Raul Negru, Cormos, Bistrita, Suceava etc., dar poate fi gasita si in Dunare.

Mreana poate fi usor recunoscuta dupa o serie de particularitati care o disting de celelalte specii de pesti. Astfel, are corpul fusiform, aproape la fel de gros pe toata lungimea si subtiat abia in apropierea caudalei; capul este ascutit, botul proeminent, gura dispusa jos, cu buze carnoase si prevazute cu patru mustati groase, galbui, dintre care cele anterioare sunt mai scurte. Pe mustati se observa cate o dunga subtire, de culoare rosie. Corpul este acoperit de solzi mici. O alta particularitate o constituie prima radie a inotatoarei dorsale, care s-a osificat, devenind un os puternic, orientat spre coada. Inotatoarea de sub coada spre deosebire de mreana vanata nu ajunge pana la inceputul inotatoarei caudale, care este adanc decupata, in forma de "coada de randunica". Capul si spatele mrenei sunt verde-brune, flancurile mai deschise, stralucind in galben-auriu, burta alb-galbuie. Adeseori, corpul sau este presarat cu puncte mici, de culoare neagra. Marginile inotatoarei dorsale si ale celei caudale sunt inchise, restul inotatoarelor fiind tivite cu o culoare rosiatica. Pe pielita dintre radiile inotatoarelor se disting, de asemenea, punctele negre. In perioada premergatoare reproducerii, pe capetele si spatele masculilor apar acele mici proeminente cornoase, denumite de unii "butoni de amor", iar pe partile laterale se contureaza dungi transversale albicioase, care dispar la cateva zile dupa reproducere.

Mreana are un corp relativ mare, lungimea obisnuita este de 40-60 cm, iar greutatea medie de 0,8-1 kg, intalnim insa adeseori si exemplare cu o lungime de 70-80 cm, a caror greutate atinge 2-4 kg. Exemplarele de 5-6 kg sunt mult mai rare, desi in Dunare s-a prins mreana de 10 si chiar de 12 kg.

Mreana traieste in apele din zona medie a raurilor, zona care se situeaza de obicei in regiunile de deal strabatute de acestea. In zona amintita, albia raurilor este de regula tare, viteza de curgere a apei nu depaseste 1,5-2 m/s, iar adancimea variaza intre 0,5 si 2 metri. Continutul in oxigen dizolvat este de 4-5 cm3/l si salinitatea de 0,12-0,15 g/l. Iarna, aceste ape ingheata, in timp ce vara se incalzesc pana la 20-22°C; in zilele toride, temperatura apei, la amiaza, poate depasi pe unele portiuni chiar si aceste valori. Mreana prefera ca loc de trai acele portiuni ale raului in care viteza curentilor este relativ mare, iar albia este alcatuita din pietre si pietris, unde, in adanciturile formate de vartejuri sau la adapostul pietrelor mai mari, poate gasi loc de refugiu si de panda in timpul zilei. Ii plac locurile in care canalele cu ape reziduale se varsa in rau, precum si bancurile de nisip formate de caderile de apa care au luat nastere ca urmare a diferitelor lucrari hidrotehnice; in adanciturile acestora se strange multa hrana, prin care ea scurma in voie. Ii plac de asemenea adanciturile malurilor, sapate de curentii apei, gropile, in care se ascunde adeseori in timpul zilei; ea paraseste aceste ascunzatori cand se insereaza sau peste noapte. Fiind o buna inotatoare, ea parcurge zilnic distante relativ mari in cautarea hranei. Exemplarele mai tinere se deplaseaza in grupuri, spre deosebire de cele mature.

Mreana nu este un peste de prada. Se hraneste in principal cu larvele de insecte, ramele, melcii si unele crustacee mici care traiesc pe fundul apei. Consuma deci aproape numai hrana de origine animala, dar nu-i displac nici resturile vegetale de pe fundul raului, intrate in descompunere, devorand uneori chiar si icrele depuse de alti pesti pe albia raului. "Gusta" aproape tot ceea ce curentii ii aduc in cale, folosindu-se pentru aceasta de gura dispusa inferior, precum si de perechile de mustati alaturate.

Maturitatea sexuala a acestui peste se situeaza la varsta de 3-4 ani, mai rar la 5 ani. Masculii devin maturi din punct de vedere sexual mai devreme decat femelele, care depun primele icre, de obicei, la varsta de 4 ani.

Perioada de reproducere, in sudul tarii, are loc in luna mai si mai tarziu iunie-iulie in Moldova si Transilvania. In functie de greutatea corporala, o femela depune 5000-12000 de boabe de icre de culoare galben-portocalie, cu un diametru de 2,2-2,5 mm. Icrele sunt putin lipicioase, fixindu-se astfel usor pe pietrele sau pietrisul care acopera albia raului.

Icrele de mreana nu sunt comestibile, prezentand un anumit grad de toxicitate. Consumul lor poate provoca dureri de cap, greturi si diaree.

Carnea mrenei este gustoasa, desi mai ales cea a exemplarelor mai tinere are destul de multe oase.

Mreana este unul dintre pestii cu cea mai mare putere de lupta. Dupa ce a fost agatata in carlig, inoata intotdeauna impotriva sensului de curgere a apei si se impotriveste tentativelor de a o ridica in straturile superioare ale apei raului. Batand puternic apa cu coada si zvacnind energic din tot corpul, se straduieste sa intre printre pietrele mai mari sau printre diferite alte obstacole din albie. In cursul obosirii, pestele trebuie tras treptat in straturile superioare ale apei, spre a evita ruperea firului in caz ca acesta s-ar refugia printre pietre mai ascutite. In timpul obosirii, pestele se opreste adesea la fund, de parca doreste sa obtina o pauza. Pescarul nu trebuie sa se lase inselat, intrucat in scurt timp pestele reia lupta cu forte noi. Odata ce a aparut la suprafata apei si pare sa se odihneasca, culcat pe o parte, poate fi provocat la continuarea luptei printr-o miscare usoara din varful unditei. Pestele reactioneaza imediat daca nu este complet epuizat. Cand se observa insa ca mai are suficienta forta, nu trebuie facuta incercarea de a-l prinde cu minciogul, intrucat cu o smucitura brusca, neasteptata el poate rupe firul.

Lungimea minima admisa la pescuit: 27 cm.

Secţiune adăugată de Dinu Florin Cirstean, 3 septembrie 2010, ultima modificare: Radu Pop, 7 ianuarie 2012

Capturi la Mreana

41 cm, 1.07 kg

62 cm, 2 kg

59 cm, 1 kg

Fotografii Mreana

Galeria acestei specii cuprinde 113 fotografii. Mergi la indexul galeriei foto.

Mreana - mreana_imagine0942.jpg

luni, 10 ianuarie 2011

Mreana - mreana_fotografie0385.jpg

duminică, 12 septembrie 2010

Mreana - mreana_adrian0419.jpg

duminică, 22 aprilie 2012

Mreana - mreana_adrian0331.jpg

duminică, 25 martie 2012

Mreana - mreana_adrian0407.jpg

sâmbătă, 14 aprilie 2012

Mreana - mreana_fotografie0379.jpg

duminică, 12 septembrie 2010

Partide publice ce includ specia Mreana:

3 buc, 0.003 kg, 4 septembrie 2013
1 buc, 0.144 kg, 9 iunie 2013
4 buc, 0.2 kg, 7 octombrie 2012
30 buc, 3 kg, 19 octombrie 2014
20 buc, 8 kg, 8 iunie 2013
1 buc, 0.35 kg, 6 august 2012
50 buc, 10 kg, 9 octombrie 2015
1 buc, 0.3 kg, 22 septembrie 2013
31 buc, 2 kg, 5 octombrie 2012
2 buc, 0.1 kg, 8 octombrie 2014
1 buc, 0.75 kg, 10 martie 2012
1 buc, 0.4 kg, 13 septembrie 2014
10 buc, 5.5 kg, 26 septembrie 2015
50 buc, 7 kg, 17 aprilie 2013
7 buc, 1.6 kg, 18 octombrie 2015
3 buc, 2.7 kg, 9 septembrie 2014
5 buc, 0.3 kg, 17 iulie 2011
20 buc, 1.5 kg, 4 iunie 2012
2 buc, 0.3 kg, 24 septembrie 2013

Maxim 20 partide, aleator, ale caror autori au setat nivelul de confidentialitate liber. Lista tuturor partidelor publice, aici.

Unde găsim specia Mreana ?

loc de pescuit in Italia Potenza Picena, Italia
Ludus, jud. Mureş
Benesat, jud. Salaj
Pascani, jud. Iaşi
Tulcea, jud. Tulcea
Dorneşti, jud. Suceava
Harsova, jud. Constanţa
loc de pescuit in Italia Valfabrica, Italia
Rogojesti, jud. Suceava
loc de pescuit in Italia Sassano, Italia
Dolhasca, jud. Suceava
Satu mare, jud. Satu Mare
Vetel, jud. Hunedoara
Ungheni , Tutora, Sculeni, etc., jud. Iaşi
Darmanesti, jud. Suceava
Buhani, jud. Arad
Tisauti, jud. Suceava
Surduc-Ciocmani, jud. Salaj
Se afişează maxim 20 locaţii, aleator. Pentru lista tuturor locaţiilor unde se regăseşte o specie anume, foloseşte motorul de căutare din cadrul locurilor de pescuit.

Articole din enciclopedie

Echipament, nada , momeli , tehnica, un articol de Dinu Florin Cirstean

Reţete culinare

Nicio reteta.



Specia "Mreana" a fost adaugată în enciclopedie de către Radu Pop la data de 18 iulie 2010

Ultimua contributie la "Mreana": Radu Pop, 7 ianuarie 2012, ora 18:38

Lista capturilor în România la Mreana

Lista capturilor externe la Mreana