Plătică - Abramis brama

Platica - descriere

Cel mai valoros reprezentant al familiei abramidelor (Abramidae) este platica, specie care atinge si talia cea mai mare dintre toate celelalte "membre" ale familiei.

Limita nordica a raspandirii sale in Europa este cercul polar, cea sudica fiind bazinul Marii Mediterane. Platica poate fi intalnita in toate apele dulci ale Europei, incepand cu Irlanda si pana in muntii Ural. In Romania, platica este prezenta in toate apele, in afara de paraiele montane si de lacurile de la mari altitudini, dintre munti. Se simte bine in Dunare, in baltile de revarsare, precum si pe cursurile inferioare ale raurilor mai mari, care in trecut erau denumite "zona platicii", datorita numarului mare din aceste portiuni ale apelor. Platica poate fi intalnita in lacurile cu apa dulce din zona litoralului (Razelm si Siutghiol), unde se pescuieste in cantitati mari. Platica nu lipseste nici din lacurile dulci de ses, cum ar fi Snagovul, Mogosoaia, Caldarusani, Cernica, sistemul de lacuri Taga-Geaca, Zau de Campie, helesteiele de la Cefa etc. Dintre rauri, in apele Prutului (pe cursul inferior), Siretului, Muresului, Oltului, Somesului, Crasnei, Sicului, Jiului si ale Timisului se gasesc cantitati considerabile de platica, iar in numar mai mic si in canalul Bega.

Corpul platicii este inalt, puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi relativ mari, nu prea tari, pe care se disting punctisoare negre, dispuse in evantai. De la cap si pana la inotatoarea dorsala, precum si in portiunea dintre aripioarele pectorale si coada, spatele si respectiv burta sunt lipsite de solzi, inotatoarea dorsala este inalta, prima radie fiind de patru ori mai lunga decat ultima, inotatoarea caudala este pronuntat decupata, ceva mai scurta in jumatatea de sus. Inotatoarea de sub coada este lunguiata, cu mai putin de 30 de radii, intinzandu-se de la anus si pana in apropierea cozii. Gura platicii, mica, se deschide usor in jos, buzele putand fi intinse inainte, ca un cioc, la fel ca la crap. Nu are mustati. Ca si la alte cateva specii, si la platica se aplica observatia ca mediul natural in care traieste isi pune amprenta pe colorit, in sensul ca exemplarele care traiesc in ape mai tulburi sau cu mai multa vegetatie submersa sunt si ele mai inchise la culoare, in schimb, platicile care traiesc in rauri au un colorit mai deschis. Spatele pestelui este cenusiu-negricios sau negricios-oliv, la fel ca si capul. Partile laterale ale exemplarelor mature sexual sunt galbui, in timp ce exemplarele mai tinere au flancurile argintii. Burta este alba, cu nuante argintii. In perioada reproducerii, gatul masculilor capata nuante rosiatice, iar pe corp apar protuberante cornoase mici, butonii caracteristici acestei perioade, raspanditi la intamplare pe tot corpul, inotatoarele platicii sunt negru-albastrui. Irisul ochilor poate straluci auriu sau argintiu, deasupra observandu-se un punct negru.Linia laterala este completa, bine conturata. Platica desi uneori poate atinge varste respectabile nu creste la dimensiuni foarte mari.

Lungimea medie este de 30-50 cm, la o greutate medie de 0,5-1 kg. Se intalnesc insa si exemplare lungi de 60-65 cm, cu o greutate corporala de 1,5-3 kg.

Asemanandu-se din acest punct de vedere cu ciprinizii, spatiul vital al platicii este asigurat de raurile cu curentii foarte lenti si de apele unor lacuri adanci. Poate fi intalnita si in mlastinile si baltile cu portiuni de apa mai adanca, in gropile mari, maloase, argiloase, precum si in apele cu multa vegetatie acvatica submersa. De regula, se intretine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste in cautarea hranei. Apele cu adancimi de mai multi metri sunt folosite mai eficient de platica decat de crap.

Uneori paraseste zonele mai adanci si urca in straturile superioare, unde se aduna in grupuri si inoata "plutind" parca la suprafata. Fiind un peste foarte sperios, dispare extrem de rapid, la cel mai mic zgomot suspect, retragandu-se din nou in adancuri. Uneori, platicile se aduna in grupuri mari si scurma fundul apei in comun, tulburand apa si provocand ridicarea bulelor de aer la suprafata. Toate aceste semne anunta pescarul experimentat ca in zona exista multe platici.

Primavara, in primele zile mai calduroase, razele soarelui atrag platicile care se ridica in grupuri mari catre suprafata, in apropierea malului, unde apa nu este mai adanca de 1-1,5 m si deci se incalzeste mai usor. Cu prilejul revarsarilor de primavara, platicile pot fi gasite tot in portiuni ce nu depasesc aceasta adancime. Odata cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai adanci din apa, de unde se ridica doar atunci cand vanturile de vara provoaca valuri la suprafata lacului. In rauri, platica traieste cu predilectie in portiunile cu cursul mai lent, aparand insa adesea la confluenta raurilor cu canale sau cu alti afluenti, in zonele de intalnire a curentilor rapizi cu cei lenti, unde se formeaza vartejuri, iar in unele golfuri mai mari, acolo unde apele formeaza anafore. De multe ori platica poate fi gasita scormonind adanciturile din malul raului, in cautarea hranei. Ca si crapul, platica este un peste omnivor: se hraneste deopotriva cu materii de origine vegetala, cat si cu cele de provenienta animala. Principala ei hrana consta din plante subacvatice, seminte, muguri, frunzele plantelor, precum si parti ale acestora, intrate in descompunere, dar si rame, viermi, larve de Chironomus plumosus, melci si scoici mici, raci minusculi, precum si ramasitele in descompunere ale micilor vietati acvatice. Odata cu hrana, platica inghite si unele cantitati de mal. Conform observatiilor efectuate, ea consuma si excrementele altor pesti, precum si cele ale animalelor domestice duse la rau pentru adapat. Unii specialisti sustin ca platica mananca icrele bibanului si ale stiucii. In timpul iernii, platica nu se hraneste, de regula. Cea mai mare pofta de mancare o are in perioada ce urmeaza reproducerii. Platica atinge maturitatea sexuala in cel de-al treilea sau al patrulea an de viata.

Perioada reproducerii incepe de obicei in mai si se termina in iunie, dar daca primavara este mai rece, se poate prelungi si in prima jumatate a lunii iulie. In acest timp, datorita intensificarii circulatie sangelui in vasele sanguine superficiale, corpul platicii capata nuante rosiatice, iar pe corpul masculilor apar butonii cornosi amintiti (si platicile prinse si tinute vii se inrosesc la fel). Cand temperatura apei atinge 18-19°C, platicile se aduna in grupuri foarte numeroase si pornesc in cautarea unor zone mai putin adinci din apropierea malului, unde si albia este acoperita de o vegetatie submersa abundenta. Jocul lor nuptial se manifesta prin aceea ca platicile sar in permanenta din apa in aer, cazand inapoi pe o parte, in acest fel corpul lor lat, la impactul cu suprafata apei, produce un zgomot puternic. Numarul icrelor depuse, in functie de marimea femelei respective, variaza intre 100000 si 330000, cu diametrul de 1-1,5 mm, sunt depuse de cele mai multe ori in doua etape.

La sfarsitul lui septembrie si inceputul lui octombrie, organizate in grupuri numeroase, platicile cauta locurile mai adanci ale apei, unde in cursul iernii au asigurata intr-o oarecare masura cantitatea necesara de oxigen pentru a supravietui. La inceputul acestei perioade inca mai mananca, dar odata cu sosirea primelor zile geroase, inceteaza sa se mai hraneasca. Desi atunci cand sunt scoase din apa mor destul de repede, platicile rezista in apa si in conditiile in care continutul de oxigen dizolvat este relativ mic.

Carnea platicii este gustoasa, alba, cu oase destul de multe, icrele sunt gustoase.

Pescarii sportivi apreciaza platica pentru ca, in locurile unde se intretine in grupuri numeroase, se poate prinde un mare numar de exemplare in scurt timp.

Zilele de primavara, precum si cele din lunile iulie-august sunt cele mai propice pentru pescuitul platicii. In aceste perioade, platica musca cu aviditate carligul ce i se ofera, mai ales in primele ore ale diminetii si dupa-amiaza tarziu. Pe timp noros, dar cald, cand este zapuseala, rezultatele sunt la fel de bune de-a lungul intregii zile. Pescuitul sportiv da in general rezultate frumoase in apele limpezi, in care pestele observa cu usurinta nada ce i se ofera in carlig. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a locului de pescuit. Pentru aceasta se foloseste malaiul cu granulatie mare, imbibat cu apa, boabele laptoase de porumb tocate marunt sau mamaliga, care atrag platicile de la cele mai mari distante. Unii pescari sustin ca sroturile sunt si mai potrivite pentru nadirea locului de pescuit .

Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm..

Secţiune adăugată de Dinu Florin Cirstean, 28 septembrie 2010, ultima modificare: Radu Pop, 28 martie 2013

Capturi la Plătică

58 cm, 8 kg

33 cm, 1 kg

66 cm, 4.62 kg

39 cm, 1.3 kg

60 cm, 3 kg

Fotografii Plătică

Galeria acestei specii cuprinde 39 fotografii. Mergi la indexul galeriei foto.

Plătică - platica_adrian0852.jpg

luni, 23 iulie 2012

Plătică - platica_adrian0844.jpg

luni, 23 iulie 2012

Plătică - platica_adrian0393.jpg

miercuri, 11 aprilie 2012

Plătică - platica_copy_of_picture_213.jpg

joi, 9 iunie 2011

Plătică - platica_copy_of_picture_214.jpg

joi, 9 iunie 2011

Plătică - platica_adrian0847.jpg

luni, 23 iulie 2012

Partide publice ce includ specia Plătică:

2 buc, 0.5 kg, 26 iunie 2011
15 buc, 2 kg, 27 aprilie 2013
40 buc, 25 kg, 4 martie 2013
100 buc, 6 kg, 14 august 2013
1 buc, 0.2 kg, 8 mai 2015
30 buc, 5 kg, 21 iunie 2015
1 buc, 0.1 kg, 11 iunie 2013
25 buc, 10 kg, 5 decembrie 2015
30 buc, 5 kg, 17 aprilie 2013
37 buc, 7 kg, 23 iulie 2012
9 buc, 1 kg, 20 iunie 2011
31 buc, 2 kg, 30 mai 2012
10 buc, 1 kg, 24 iunie 2013
21 buc, 13 kg, 24 iunie 2012
3 buc, 0.123 kg, 22 iulie 2011
4 buc, 2.3 kg, 3 iulie 2011
11 buc, 6 kg, 21 martie 2015
1 buc, 0.05 kg, 4 iunie 2012
12 buc, 1 kg, 15 iunie 2012

Maxim 20 partide, aleator, ale caror autori au setat nivelul de confidentialitate liber. Lista tuturor partidelor publice, aici.

Unde găsim specia Plătică ?

loc de pescuit in Anglia Watford, Anglia
Roman, jud. Neamţ
Olari, jud. Arad
loc de pescuit in Italia Santa Fiora, Italia
Sântioana, jud. Cluj
Geaca, jud. Cluj
Ciurila, jud. Cluj
loc de pescuit in Italia Todi, Italia
-, jud. Braşov
Darmanesti, jud. Suceava
Rădeşti, jud. Alba
Voila, jud. Braşov
Intre orasul de floci si giurgeni, jud. Ialomiţa
CAPIDAVA, jud. Constanţa
Dridif, jud. Braşov
Rotbav, jud. Braşov
Schitu, jud. Giurgiu
Comuna Hănești, jud. Botosani, jud. Botoşani
Com. Rusăneşti, jud. Olt, jud. Olt
Arini, jud. Braşov
Se afişează maxim 20 locaţii, aleator. Pentru lista tuturor locaţiilor unde se regăseşte o specie anume, foloseşte motorul de căutare din cadrul locurilor de pescuit.

Articole din enciclopedie

Echipament , nada , momeli , tehnica, un articol de Dinu Florin Cirstean

Reţete culinare

Nicio reteta.



Specia "Plătică" a fost adaugată în enciclopedie de către Radu Pop la data de 18 iulie 2010

Ultimua contributie la "Plătică": Radu Pop, 28 martie 2013, ora 13:02

Lista capturilor în România la Plătică

Lista capturilor externe la Plătică