scrie

Omul Tem-Bel si Involutia

„Viaţa înseamnă evoluţie. Dacă încetăm să mai creştem, fizic şi spiritual, suntem ca şi morţi.” (Morihei Ueshiba)

de Dinu Florin Cirstean, Marţi, 16 Octombrie 2012, 1236 afisari, rating maxim


Norm-Al este un om obisnuit, de fapt am putea spune ca este atat de obisnuit incat adesea este confundat cu alti oameni obisnuiti, sau si mai corect spus  toti oamenii obisnuiti se regasesc in omul Norm-Al. El este intruchiparea tuturor oamenilor obisnuiti prezenti, trecuti, poate chiar si viitori. Este suma tuturor lucrurilor obisnuite si normale din lume .

Existenta lui Norm-Al a fost semnalata inca din timpurile cele mai stravechi. De atunci si pana in ziua de azi el a fost mereu prezent. A locuit in pesteri si in bordeie de lut, in cabane de lemn si in case de caramida si chiar in  blocuri din prefabricate. El este originar din Europa, spun unii cercetatori, dar s-au descoperit urme de-ale sale si in Africa, in Asia, mai pe scurt pe toate continentele in care au existat si exista oameni obisnuiti. Deci Norm-Al a existat dintotdeauna si oriunde.

Din cercetarile de-a lungul timpului intreprinse asupra evolutiei lui Norm-Al se pot observa anumite etape interesante. Astfel urmarind evolutia evenimentelor in ordinea lor cronologica putem observa urmatoarele:

In epocile matinale ale omenirii, cand toata lumea obisnuia sa se multumeasca cu statutul de culegator, Norm-Al nu facea exceptie. Ba chiar era unul dintre cei mai buni culegatori. El se alinia perfect tendintei dominante a perioadei in care vietuia si o urma fara abatere. Acest lucru il deosebea de un alt ins mereu contemporan cu el. Un ins care si el a existat dintotdeauna si pretutindeni . El se numea si se numeste si astazi Ev-Olu-Tie . Un nume destul de ciudat si chiar greu de pronuntat si de inteles pentru toti oamenii obisnuiti .

Acest ins cu nume compus, facea mereu lucruri neobisnuite. Astfel el a fost primul dintre toti oamneii care nu s-a mai multumit cu ceea ce culegea din copaci. El a inceput sa-si faureasca tot felul de unelte ciudate si a inceput sa vaneze animale si sa manance carne. Omul Ev-Olu-Tie a fost primul om care a facut un foc si s-a incalzit la caldura sa si s-a aparat la lumina sa de fiarele padurilor in noptile lungi ale preistoriei si tot el a fost primul care a fript o bucata de carne de vanat in flacarile sale fierbinti. Apoi, omul Ev-Olu-Tie a inceput  sa deseneze tot felul de ciudatenii pe peretii pesterilor, tot felul de animale si scene de vanatoare. Norm-Al a continuat insa sa fie culegator o perioada, dar mai apoi, deoarece tendinta era aceea de a vana, s-a constatat ca el a devenit un vanator foarte priceput, precum si un foarte bun desenator rupestru. Dar inca nu se linistisera lucrurile in legatura cu vanatoarea ca Ev-Olu-Tie si-a mesterit alte unelte si mai ciudate si a inceput sa lucreze pamantul, semanand tot felul de seminte si apoi culegand recolte pe care le-a transformat in mancare elevata, deoarece se poate presupune ca lui Ev-Olu-Tie i se cam aplecase de la cata carne mancase in decursul preistoriei . Si iata ca Norm-Al ajunge si el agricultor.

Apoi lucrurile s-au  precipitat. Omul Ev-Olu-Tie a avut din ce in ce mai multe idei pe care le-a pus in practica in cele mai diverse domenii, facand din bietul om Norm-Al, rand pe rand: mester in piatra, in lemn, in fier, mester de roti,  miner, crescator de vite, fantanar,  constructor, etc, etc, etc.

De fiecare data cand omul Ev-Olu-Tie avea cate o idee care odata cu punerea ei in practica devenea tendinta generala, imediat il urma si omul Norm-Al.

Asa este si in prezent si probabil asa va fi si in viitor.

Un lucru ciudat insa s-a intamplat la un moment dat. Din omul Norm-Al obisnuit s-a desprins o ramura care nu l-a mai urmat pe omul Ev-Olu-Tie. In multe domenii aceasta noua specie de om Norm-Al a  refuzat sa mai evolueze, chiar se poate spune ca a suferit o involutie.

Cel mai bun exemplu este in ceea ce la un moment dat, in decursul istoriei omenirii, omul Ev-Olu-Tie a numit: PESCUIT.

Aceasta activitate a aparut ca sa completeze meniul omului stravechi, meniu destul de redus la acea perioada. Lucrurile au mers perfect atat timp cat pescuitul a servit efectiv satisfacerii nevoilor primare umane. Norm-Al devenise un pescar priceput. El pescuia si manca . Se simtea implinit.

Dar iata ca a venit si momentul in care omul Ev-Olu-Tie a hotarat ca o parte a acestei indeletniciri sa se desprinda de conditia sa de baza si sa devina ceva care sa se asemene mai mult unui sport, unei arte chiar am putea spune. In aceasta noua conceptie se elimina din start factorul – “foame “. Pescuitul se practica din placere si nu dintr-o obligatie trupeasca. Acum pestii nu mai reprezinta un produs bun de transformat in mancare copioasa. Ei devin parteneri de intrecere. Li se acorda respesct si sunt din nou eliberati in mediul lor natural.

La inceput aceasta idee a omului Ev-Olu-Tie nu s-a prea bucurat de succes, dar pana la urma a devenit o tendinta cam peste tot in lumea civilizata si omul Norm-Al i s-a supus si el. Doar noua ramura, desprinsa din el, s-a opus si inca se opune acestei tendinte. El a continuat, continua si va continua sa involueze, pescuind doar pentru a avea ce manca. Cel mai grav este faptul ca acesti indivizi nu se mutumesc sa folosesca metodele conventionale de pescuit, ci ei folosesc tot felul de plase, setci, ecrane, substante chimice, chiar si curent electric, precum si alte inventii care de care mai diabolice numai ca sa prinda pestii din apa.

Aceasta noua specie, care a involuat atat de mult din omul Norm-Al a fost denumita : OMUL TEM-BEL .

P.S.  Indivizii TEM-BEL sunt numiti in limbajul cotidian: “BRACONIERI”.


Dă-i notă

Adaugă comentariu

Discuție

niciun comentariu

Citeşte din aceeaşi categorie:

Are balta peşte, 11 iulie 2012, S-a dus locul meu de vis

Braconaj la barajul Udeni -Arges 2012, 6 iulie 2012, De mai mult timp au aparut niste plase de 1x1 si cu un plumb in jumatate care se numesc parasute,si sint total interzise,totusi unii din inconstienta le folosesc.Risca dosar penal.

E pur si muove, 1 octombrie 2011, Alea iacta est("Zarurile au fost aruncate"-ulius Caesar)-valabil si pentru apele Romaniei,care sunt deja condamnate...

Dilema lui Tom, 10 iunie 2011, Lupul paznic la oi ( sau Tomosoiu paznic pe raul Siret )

Pescuitul: afacere sau placere ?, 2 februarie 2011, O poveste gen "Fratele mai mare"

Fratele mai mare, 22 iulie 2010, Daca cineva îţi cere un peşte ca să-şi astâmpere foamea ,dă-i o undiţă ca să nu-i mai fie foame niciodată ( numai nu-l lăsa să braconeze ).