scrie

Trecut de vis

"Trecutul este ceea ce îţi aminteşti, îţi imaginezi că îţi aminteşti, te convingi că îţi aminteşti sau te prefaci că îţi aminteşti." Harold Pinter

de Dinu Florin Cirstean, Joi, 7 Iulie 2011, 1252 afisari, rating maxim


                  Era prima zi din vacanta de vara. Vacanta mult asteptata dupa un an scolar destul de greu dar incheiat cu bine. 

                 Prin perdeaua albastra de la geamul camerei o lumina plapanda patrundea timida vestind sosirea zorilor. 

                  Eram treaz de ceva vreme astepand sa se lumineze pentru a putea pleca la apa. M-am ridicat vioi din pat si in cateva minute eram gata de plecare.La ora patru si douazeci de minute ma aflam deja pe malul apei. In seara precedenta plouase undeva la munte iar apa era putin tulbure dar nu prea crescuta . Mi-am lasat undita si gentuta cu cele trebuincioase pescuitului pe mal si am intrat in apa pe un vad incepand sa caut pe sub pietre micii “ racusori” cum ii numeam noi, momeala fatala pentru  mrenele infometate. Nu a fost cazul sa caut mult timp , am gasit racusorii care imi trebuiau  foarte repede. I-am pus cu grija intr- o cutiuta si am iesit pe  mal . Nu aveam facuta montura asa ca a fost necesar sa incep cu un mic “ atelier”. Batul meu era unul de care eram destul de mandru, o telescopica de 4.75 metri de la Cormoran, albastra . Aveam si o mulineta ruseasca

“ Orion” cu care ma impacam foarte bine. Pe mulineta aveam un fir de 0.20 mm. Am pus un plumb culisant de 4 grame apoi o alica mica de plumb. As fi pus si un vartej dar nu mai aveam. Aveam in schimb un fir de 0.14 mm de culoare verde ( primit in dar de la un pescar batran ) cu care mi-am legat rapid un carlig mic ( nr. 12 ) .

            Mi-am ales ca drept punct de pornire al acelei zile de pescuit un cot al apei la vreo treizeci de metri mai la vale de puntile suspendate din lemn care faceau legatura dintre localitatea nostra ( Galanesti) si localitatea Bilca. Am desfacut cu grija undita si am pus pe carlig doi mici racusori. Am facut prima lansare. Plumbul a cazut producand un plescait usor chiar la hotarul dintre apa linistita si marginea curentului . Am asezat undita pe mal cu virful sprijinit pe gentuta si am inceput sa astept. Nu au trecut nici doua minute si varful batului a semnalizat prima muscatura. Am intepat foarte repede. Cand pescuisti cu racusori trebuie multa atentie , altfel pestele fura momeal din carlig si ratezi foarte mult. Asa s-a intamplat si de aceasta data. Cu toate ca reactionasem foarte repede , am ratat. Am scos montura din apa, carligul era gol. Am pus alti doi racusori si am lansat din nou. Trasatura a venit foarte repede, inca nu apucasem sa pun undita jos. Am intepat scurt si am simtit zbatere. Prima mreana . Au urmat apoi altele,  unele mai mari altele mai mici.

         Intre timp soarele iesise de dupa linia orizontului incepand sa scurteze umbrele lungi ale diminetii. Gaze diverse prinsera a se juca intr-un dans bezmetic pe deasupra apei inca fumegande . Un plescait scurt  imi atrase atentia. Undeva , mai la vale, pe luciul apei se desluseau clar cercurile facute de saritura unui peste. M-am uitat atent in acea zona asteptand. Nu trecu mult si am vazut o sageata otelita cu mici puncte rosii si negre tasnind din apa dupa gaze. Era un pastravior flamand. Cu o miscare rapida am lansat undeva in acea zona , dar mai lateral si am tras apoi momela spre locul faptei. Aproape imediat am simtit izbitura in fir . Automat mana a reactionat intepand. Pastraviorul viu colorat aparu dintre valuri zbatandu-se nebuneste. Poftise si el la racusori.

            Am continuat sa pescuiesc dar nu dupa mult timp trasaturile incetara. Am schimbat locul si s-a schimbat si norocul. Am prins la un alt cot inca vreo cateva mrene si doi scobari .Apoi iar am plecat ,mai la vale, si tot asa pana am ajuns aproape de malul inalt pe care sta  semeata paduricea de foaioase si in poiana careia are stana baciul Petrea .Soarele tocmai se catarase in varful pomilor privind zambitor spre pamant iar rasuflarea ii devenea tot mai fierbinte.

            Mi-am ales locul la umbra binefacatoare a unor arini si am lansat in marginea suvoiului care batea spre malul pe care stateam. De aceasta data muscatura a fost violenta.. Domnul clean iesise de sub niste cioate submerse  atacand momeala din carlig , iar acum se zbatea neputincios in iarba mare .S-a dovedit a nu fi un clean solitar caci au mai aparut si altii. La toti le placeau la nebunie racusorii.

            O pala ratacita de vant facu sa tremure macii rosii rasariti printre pietrele de pe malul opus speriind o codobatura de apa care-si lua zborul , spre linistea fugara a ganganiilor ce-si faceau veacul (impropriu spus), pe acolo. Am deslusit un zumzait fin si privind cu atentie am vazut o viespe zburand. Am urmarit-o cu privirea si am vazut cum coboara spre apa intrand intr-o gaura din malul inalt. Acolo am observat ca erau si alte surate de-ale ei , prinse cu grija strangerii polenului din florile frumos mirositoare si multicolore , presarate parca de o mana invizibila printre firele inalte de iarba din padurice.

            Acum umbrele disparusera, soarele statea chiar in mijlocul cerului privind perpendicular spre pamant cu ochii sai de foc. Era timpul sa merg acasa , sa mananc de pranz , sa ma odihnesc nitel si apoi sa revin , mai spre seara pentru o noua partida de pescuit. Am scos juvelnicul din apa si am privit mai atent la pestii din el. Erau destul de multi si unii din ei erau chiar mari. M-am bucurat in sufletul meu pentru faptul ca prima pescuiala din aceasta vacanta de vara fusese una roditoare : mrene , cleni , un pastrav si cei doi scobari rataciti erau cu totii prezenti in juvelnic. Am plecat voios spre casa .

Pe drum m-am intalnit cu un vecin sugubat care m-a si luat la intrebari :

-         Ia zi voinice ai luat vreun peste azi sau nu ?

I-am aratat juvelnicul in care inca se mai zbateau pestii si omul a zis cu mirare :

- Pai daca la varsta asta ai prins atata peste insemna ca atunci cand o sa fii mare o sa prinzi tot pestele de pe prundurile astea ! Te-a invatat Domn’ Profesor meserie , nu gluma. ( Domn’ Profesor este tatal meu , pescar in toata regula , care mi-a indrumat pasii spre acest  minunat sport, dar care nu a putut veni cu mine in acea zi la pescuit fiind prins cu alte treburi).

            Cu gandul la cele zise de vecinul sugubat m-am asezat pe pat pentru a ma odihni. Cand voi fi mare voi prinde mult peste , da… cand voi fi mare ….. si uite asa , cu aceste ganduri am adormit . Si am inceput sa visez. Se facea ca anii trecusera si ca acum crescusem si mergeam iar la pescuit pe prundul atat de drag al copilariei mele. Dar ceva nu se mai potrivea cu ceea ce stiam eu. Apa nu mai curgea intr-un singur suvoi, ci era impartita in vreo trei paraie mai mici care nu faceau acele minunate coturi , adapost al mrenelor. Padurea devenise mai rara, malul inalt se retrasese mult spre sat . Un zgomot stingheritor ma facu sa privesc in amonte. Acolo am vazut niste masinarii ciudate macinand piatra si producand balastru. Macii rosii disparusera si ei dintre pietre fiind inlocuiti cu diverse gunoaie aruncate in nestire. Nici puntile suspendate din lemn nu mai erau . In locul lor era un pod betonat pe care treceau masini intr-o parte si alta. Era acelasi loc , dar totusi altul. Am cautat racusorii pentru momeala  pe sub pietrele de pe vad , dar nu am gasit . Pe vad acum traversau apa masini inacracte cu piatra , asa ca habitatul micilor racusori disparuse. Cu mare greu am gasit pana la urma cativa. Am pus doi racusori in carligul nr. 16 ( Drenan), legat cu fir de 0.10 fluorocarbon de la Jaxon , pe o coloana de 0.14 mm ( Trabucco – Trouter ) , legatura fiind facuta de un vartej triplu foarte fin. Aveam o bologneza de 7 metri ( Trabucco) si o mulineta Balzer . Am lansat in apa mica dar muscatura nu a aparut . Dupa mai multe incercari esuate am schimbat locul pornind mai la vale. Si tot asa am schimbat locul mereu pana am ajuns la malul inalt sub care mai curgea un fir de apa. Am facut bilantul acelei pescuieli  : in total opt pesti foarte mici  ( trei mrenute , trei clenuti si doua beldite ) . Obosit m-am intins in iarba si am inceput sa privesc cerul. Goana nebuna a norilor ma facu sa adorm.

            Un zgomot puternic ma trezi insa din placuta piroteala . Dar totusi dormisem destul timp. Avusesem timp sa visez si visasem un vis foarte frmos, un vis din trecutul demult disparut. Am privit in jur sa vad de unde se auzise zgomotul cu pricina . Era de la balastiera.


Dă-i notă

Adaugă comentariu

Discuție

niciun comentariu

Citeşte din aceeaşi categorie:

Indemn, 19 decembrie 2017, Suflet de poet

Sfarsit de cariera?, 6 decembrie 2017, Simplu... inca ma gandesc...

Din lumea pestilor, 24 iunie 2014, Stavridul lucios

Cugetarile unui val, 24 iunie 2014, Ce e val ca valul trece!

Pestele si pescarul, 24 iunie 2014, Fabula

EPISTOLĂ – Un strigăt din noapte, 12 august 2013, Daca voi orbi înseamnă ca m-au ales zeii să măresc întunericul. (Daniel Corbu)

Primavara sperantelor, 20 iulie 2013, "Primăvara este pentru suflet un surâs al infinitului" (Victor Hugo)

Cuvinte gri, 23 martie 2013, „Natura nu a trădat niciodată inima care a iubit-o.” William Wordsworth

Bătrânul, viaţa şi natura, 23 martie 2013, „Amintirea este întotdeauna un loc de întâlnire” Isabel Allende

Lumini în derivă, 23 martie 2013, Ironia supremă a vieţii este ca nimeni nu scapă de ea în viaţă. – (Robert Heinlein)